Prima dată cu cortul la munte. Și primul vârf făcut de trei ori.
Am plecat din București joi dimineața cu destinația Lacul Bucura, unde urma să campăm. După șapte ore, am ajuns la buza Rezervației Naturale Retezat. Cam obosiți, am decis să oprim în pitorescul Râu de Mori, un sat cu oameni de treabă, bere rece și drumuri înguste și întortocheate.…
Băi, de când am scris ultima dată nu mai am 32 de ani. Am o vârstă care a făcut-o pe o domnișoară din Vamă să exclame „Uau!”. M-aș gândi că e un compliment, că poate-mi dădea douășcinci. Dar nu e. La 17 ani nu vezi dincolo de 20, dapăi 30. M-a uau-uit și m-a lăsat la coadă la baie cu o privire care zicea „Eu la 33…”.…
Am 32 de ani și, până acum, am avut câteva relații. Nu multe și nu lungi. 1-2 ani, cam așa. Numărul adunat al anilor e mai mic decât cel în care am fost singură. Motive? Explicații? Sigur, există. Poți explica orice uitându-te în urmă.
Mai important de atât, de ce e nevoie de explicații?
Oamenii sunt obișnuiți să fie în relații și să-i știe pe ceilalți cu cineva, de preferat în drum spre căsătorie și mulți copii.…
Pe la pagina 50 m-am gândit că nu o să o termin. Credeam că voi citi o carte despre conștiință și deja mă plictisisem de detaliile tehnice. Adică biologice. Dar tocmai asta e una dintre esențele cărții lui Antonio Damasio, Sinele: corpul și mintea sunt una și aceeași. Pare simplu și evident, dar nu e. Ne-am obișnuit să vedem mintea ca ceva separat, un fel de software care controlează hardware-ul.…
Eu și Amsterdamul suntem într-o relație complicată.
Am primit telefonul în iunie 2006. Fusesem acceptată la o școală de vară pe drepturile omului și urma să petrec o lună în capitala Olandei. Tocmai încheiasem o bursă Erasmus în Madrid și eram entuziasmată să descopăr locuri noi. Iar Amsterdamul mi-a zâmbit. Printre canale, biciclete, băieți înalți și mori de vânt, m-am îndrăgostit.…
7 si 10, ochii lacrimeaza in oglinda, asta nu e ora la care tusul sa tina. Fusta lunga fusta scurta? Scurta, e concert. Dar dup-aia e birou. Dar e concert. Fuga la lift, doamna, va rog, sta cainele in usa, zbâr prin metrou. Pe-o lacrima o bate vantul, ce frumos e Bucurestiul dimineata. Am ajuns. Coada. Un grup de studenti vorbeste de matematica.…
Saptamana trecuta a fost One World Romania, editia a 9-a si prima la care am participat. One World Romania e un festival de documentare care isi propune sa ofere „awareness pills” pe diferite teme, in general legate de drepturile omului. Am vazut in jur de 15 filme, unele foarte bune, si va recomand sa nu ratati evenimentul in anii urmatori.…
Dragi cititori vechi si noi,
De ceva timp imi doream sa scriu si despre ceea ce fac: copywriting, content marketing, comunicare & co. Dar parca subiectele astea nu-si gaseau locul aici, pe blogul cu iz de panselute si limonada, nu de cafea. Asa ca le-am facut un loc special, care se cheama blacusens.ro. Va invit sa ma vizitati si acolo (si pe Facebook).…