Pentru toate sufletele mele pereche, pentru toate momentele speciale care se repeta pana devin plictisitoare, pentru dragostea nebuna, frumoasa, pasionala… trecatoare, dedicacion especial de la nasa pentru nasu’: Tim Minchin cu If I didn’t have you.
Fiti buni si fiti nebuni, radio dristor eeeeeefeeeeeem!
…
Draga, unde mergem in vacanta vara asta?
Nu stiu, as vrea ceva relaxant. Uite, am gasit poze cu un hotel ce arata foarte bine si are tot ce ii trebuie. Si guess what? E gratuit! Trebuie doar sa jefuim o banca, sau ceva de genul :D.
Imagini de la Justizzentrum Leoben, inchisoare (de lux) din Austria.…
La tv, la radio, pe net, in fata blocului aud/vad de criza. Criza economica mondiala, regionala, nationala si locala, evident. „Criza” ar putea fi numit cuvantul anului, sau al deceniului, ar putea fi imprimat pe tricouri si pe pixuri pentru ca este la moda. Nu stiu exact cat de grava e situatia, dar nu e rau sa facem haz de necaz :D.…
Astept ziua in care luminatele minti ale stiintei mondiale vor dezvolta masina de buzunar. Sa ajung cu ea in fata blocului, sa apas pe un buton si sa se reduca la dimensiunile unui bagaj de mana, ce incape in lift si in holul garsonierei. Oricum, e mai probabil sa se ajunga la asta inainte sa se construiasca mai multe locuri de parcare in Bucuresti.…
Air – Playground Love …
Isterie nationala la cererile salariale! Profesori, functionari publici, personalul medical si nu in ultimul rand, doamnelor, domnilor si Dumnezeu, preotii! Acestia din urma s-au gandit sa nu mai conduca turma, temporar, ci sa se ia dupa ea. Ca e profitabil. Preotii vor salarii la nivelul profesorilor preuniversitari.
Ca o persoana care nu se duce la biserica, care nu beneficiaza de serviciile preotilor si care a vazut ca daca intra-devar ai nevoie de unul pentru un eveniment mai fericit sau mai nefericit din viata ta trebuie sa scoti din buzunar o caruta de bani, nu sunt de acord ca parte din ceea ce dau la buget sa se duca in buzunarul clerului.…
in monotonul zilnic al metroului, in scenele care se repeta la nesfarsit cu indivizi cu fetze amortite, tacuti, inghesuindu-se spre usa, spre un loc pe scaun, spre o gura de aer, in atmosfera asta de absenta combinata cu invadarea abuziva a spatiului personal, poate exista o rupere de ritm. la un moment dat, o voce subtire de barbat spune la microfon banalul: „atentie, se inchid usile!”.…
cand s-a facut vremea de cizme? abia ieri le-am inghesuit in dulap. nici nu am apucat sa-mi port rochiile de vara! n-am fost la strand, n-am lenevit nici pe departe destul la soare. unde se duc lunile astea cand se duc? o fi un loc asa de extraordinar? trebuie sa-mi fac iar planuri de rev? abia mi-am downloadad pozele de la celalalt.…