Sabina Varga
-
Florence 4 ever
Cândva demult eu și Florence eram pe aceeași lungime de undă. Îmi citea gândurile și le transforma în muzică. Nu știu dacă mergea și ea în Vamă, dacă mânca humus pe pâine, dacă avea o bicicletă ruginită și șoareci în casă, dar mă înțelegea ca și cum era acolo. Ca și cum vedea soarele rar,…
-
Ultima lună de sarcină, întâia de pandemie
Aveam doar câteva zile de concediu prenatal când au fost declarate, pe rând, pandemie și stare de urgență. Stare care mi-a anulat orice plimbare, în afara vizitelor la medic – nu că aș fi făcut ture de parc, în alte condiții. Deja mă mișcam greu și pe suprafețe mici, plângându-mă la fiecare pas. Cu stresul…
-
Costuri sarcină și naștere clinică privată
Nu știu voi ce ați făcut de pandemie, dar eu am născut. Mi-am petrecut ultima lună de sarcină în izolare, cu maternitatea la care urma să nasc temporar închisă și stresul că o eventuală contaminare cu Covid-19 mi-ar limita drastic opțiunile. Din fericire, lucrurile au mers bine. Nu conform planului, că rareori merg așa, dar…
-
Mi-am amintit că am blog
Izolare, productivitate, turte cu sau fără drojdie, ce să citești, ce să asculți, la ce să te uiți, cursuri, teatre online, grădini zoologice virtuale. Glume cu hârtie igienică, cu zile care își pierd șirul, cu viața pe canapea, cu copii care o iau razna și părinți care vor înapoi la birou, cu animale de casă…
-
Bucșoiu, mama lui de dificil!
Au! Au trecut 12 ore de când am terminat traseul până la Vârful Bucșoiu. Stau în pat, cu laptopul pe genunchi și abia îmi pot îndoi picioarele. E un traseu pe care l-am mai încercat acum trei ani și pe care l-am abandonat înainte de vârf. Dar am mai băgat o fisă. Sâmbătă. Pornim la…
-
Sabina în Oblivia
Știți momentele alea când ai un pic emoții? Când te lovește nițel anxietatea? Nici nu contează de ce. Se întâmplă, oameni suntem. Oameni moderni, duși la doctor, citiți pe internet, loviți de probleme precum “n-am ieșit bine în poză” sau “nu mi-au pus nuci în salată!”. Așa, și când mă lovește un moment dintr-ala, nu…
-
Celor care cred că visele
La mulți ani, acum când ne uităm în oglindă și știm că o zi proastă nu e capătul lumii, când (ne) judecăm mai puțin – sau măcar încercăm. Când emigratul nu e o fugă, ci o alegere, când nu mai spunem ‘plozi’, ci ‘copii’, și când suntem la fel de leneșe, dar avem noroc cu…
-
Muzica e viața mea
Vine a doua după scris. Scriu de când am învățat să scriu (well, d’oh), dar ascult muzică dintotdeauna. De când s-a produs Big Bangul și am aflat că, undeva peste milenii, aveam să apar, mi-am pus căștile și-am început să dansez. Tot ce-am scris pe site-ul ăsta, și sunt circa 100.000 de cuvinte sau vreo…