a venit primavara, acopera-mi urechile cu ceva

desi colegii mei sustin ca nu a venit („poate asa o fi aratand primavara la tine la suceava”), mie faptul ca nu mi-au degerat degetele prin manusi azi dimineata mi s-a parut imbucurator. mi-a trecut putin bucuria ascultand stirile la radio pe drumul spre birou, cand am auzit ca nu stiu ce conversatie ar fi purtat la telefon base cu melescanu, ca l-ar fi amenintat. o la laaa bla bla. adica, pe bune acum, sa fim seriosi! pentru ce mai ascultam ce zic politicienii? pentru ce ne mai intereseaza ce fac daca oricum deciziile sunt intoarse de la o zi la alta, legile sunt declarate neconstitutionale, avizele fara documentatie suficienta, wannabe-ministrii cu boacane la dosar… politica romaneasca e ca „tanar si nelinistit”, in sensul ca poti sa nu te uiti la 1000 de episoade, ca oricum nu se intampla nimic esential si te prinzi in 5 min. ce s-a intamplat intre timp, cand te uiti la episodul 1001.

mi-am amintit azi cum in 1996, cand aveam 12 ani, am fost entuziasmata atunci cand a castigat constantinescu&co. ma uitam la televizor cum vorbea multimii si simteam ca „o sa se schimbe ceva” (ce exact, nu m-am intrebat, dar era de bine), si stiu ca am scris chiar si in jurnal despre asta. it’s all been downhill from there. am crezut ca imi place politica, nu ca politician ci ca observator. am vrut sa fac multe chestii legate de politica. acum scriu despre asta si nici nu prea ma mai enervez, ci devin din ce in ce mai indiferenta, si-mi vine sa scriu despre genti, farduri si concertul lui kyle minogue.

3 Comments on “a venit primavara, acopera-mi urechile cu ceva”

  1. Primavara este si o stare de spirit. este, intr-adevar, frumos afara. Soare, in primul rind. Simti ca traiesti, este sorocul sa rizi, sa iubesti, sa fii fericit.
    Primavara si politica.
    Interesanta abordare.
    Sper ca nu te supera faptul ca subsemnatul, ocupindu-se si cu politica in viata, indrazneste sa scrie despre primavara.
    Soarele si cerul senin pun intr-o lumina defavorizanta orice activitate politica. Mai ales ceea ce inseamna politica in Romania. Care, ai mare dreptate, te face sa iti acopei urechile si sa fugi cit de departe poti.
    Multa lume a suferit dezamagiri in politica, cea din 1996 fiind una comuna multor tineri.
    Ceea ce a mai fost, aceea va mai fi, şi ceea ce s-a întâmplat se va mai petrece, căci nu este nimic nou sub soare.
    Pare-se ca nimic nu se schimba, dar am facut noi cu totii suficient in a incerca sa schimbam lucrurile?
    Asa cum este vreme pentru a te bucura de primavara, a ride sau a suferi, tot asa este vreme sa te gindesti cu responsabilitate la ceea ce se intimpla in jurul tau.
    In politica, in episodul 1002 sau 2005, 2006, 2007 s-a schimbat ceva. Dar revenim, pare-se, inapoi de unde am plecat. La ura, segregare, impartirea romanilor in buni si rai.
    Iar noi, dezgustati, ne retragem, devenim indiferenti.
    Iar somnul natiunii naste monstri.
    Autoritarismul, incalcarea tuturor regulilor, manipularea, distrugerea democratiei sunt unii dintre acesti monstri.
    Acum este soare. E frumos. Monstrii sunt departe. Aproape ca nu crezi in existenta lor.
    Incet, incet, se apropie seara.
    Teama incepe sa se strecoare in sufletul meu.
    In intuneric, par sa pindeasca monstrii.
    Diavolul exista inauntrul oamenilor. El are multe fete.
    Refugiul in spatele unor ziduri de indiferenta nu rezolva problema.
    Sa avem o primavara frumoasa

  2. Cand tu aveai 12 ani si te uitai la televizor, eu eram chiar acolo si ma bucuram, poate ceva mai mult decat de tine (o alta prisma a intelegerii) de „victoria adevarului”.

    Well, un an mai tarziu oftam de mama focului, ca sa imi curat jegul reprezentat de o stampila cu votat de pe buletin.

    No harm, no foul. Fiecare vine si face ce vrea. Indiferenta e prima. Apoi incepi sa intelegi ce se intampla cu adevarat. Poate ai noroc si capeti o constiinta civica. Da, suna „corny”, si totusi…

    De la Pinochio incoace nici o maimuta teleghidata nu a zburat de sub aripa papusarului. Si daca nu rupem noi atele, vom fi in continuare papusi.

    Power to the people
    Power is in numbers

    Nu cu baioneta la arma. Cu vot uninominal pur si stampila in mana.

    Comentezi? Intai arata buletinul, sa vad ce ai facut cand doar 26,41% dintre romani au preferat stampila fripturii. Daca esti fripturist, nu ai dreptul la comentariu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Solve : *
2 + 6 =


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.