Mergeam cu tramvaiul prin Berlin, printre sirurile de gradini comune din Pankow, ascultam ceva, nu stiu ce, cand m-a lovit gandu’ ca vantu’: „Nu o sa mai am douazeci de ani”. Asta a fost acum un an, pe vremea cand scriam la dizertatii si ma jucam cu Oskar, cel mai cuminte motan, si beam Berliner Kindl pe Tempelhof la apus. Pe vremea cand implineam 29 de ani.…
Cand Katarina mi-a spus ca nu a vazut toate camerele, nu am inteles. Cum adica, ai fost acolo si ai vazut doar holul si bucataria? Da, e mare, nu-ti dai seama unde e ce.
Casa de la Herengracht 410, unde am stat un an si-un pic, are cinci etaje, cu cate cel putin zece camere pe etaj. Cladirea face parte din portiunea de Amsterdam unde isi construiau locuinte bogatanii secolelor 17-18.…
Nu v-am spus nimic anul asta. Ma gandeam sa va las in pace, sa ve vedeti de-ale voastre, sa crosetati in liniste inca un an. Ce zic eu crosetati? Crosetatul presupune rabdare, ia timp, pe cand anul asta ia si el timp, dar in sensul ca-l fura. Expresia asta „iti ia timp” ar trebui sa fie diferita. Da timp. Crosetatul iti da timp.…
Reintoarcerea in Romania e o experienta complicata care are multe aspecte. Aspectul caini. Aspectul „Da’ de ce te-ai intors?”. Tonul usor critic al intrebarii si judecata de apoi „Eu nu m-as fi intors niciodata”. Aspectul muzicii din cluburi care nu e doar bumtzi-bumtzi. Explicatia data dupa om si situatie: „Asa am avut chef”, „Asa am simtit acum”, „Pleaca si tu trei ani si vorbim dupa”.…
Se intampla un lucru ciudat. Am calatorit in timp. E ora 9:37 am, sunt la birou cu un 3 in 1, se aude zgomotul de tsunami care se apropie al ever-fermecatorului Dristor, guerrila in boxe si munca incepe la ora 16. La un site de stiri. Si, de parca toate astea n-ar fi suficiente, acum ma ridic sa-mi fac inca un 3 in 1.…
luna dupa luna dupa luna apune trista ca oamenii danseaza fara griji si ei nu stiu ca anii 90 sunt anii 60 si ca niciodata nu vor mai dansa fara aceleasi griji sub aceeasi luna pe-acelasi nisip cu-aceleasi zambete in jur. soare dupa soare rasare vesel ca oamenii si-au baut cafeaua sau ceaiul negru sau cereala cu lapte si pentru cinci munte s-au simtit plini de viata si-au pasit peste pragul apartamentului cu poate, poate, azi.…
E ora 23:31. De cateva ore ascult muzica si-mi umplu ecranul cu pagini mai mult sau mai putin interesante. Mi-am propus de cateva ori sa fac ceva mai util cum ar fi orice altceva. Dar nu s-a putut. Am nevoie de orele mele in care pur si simplu ascult muzica si imi ocup campul vizual cu ceva. In alte vremuri ma uitam pe fereastra.…
buna ziua. so tell me about yourself. what are your strenghts and weaknesses? do you have a smartphone?
‘when an area in spain has a bad reputation, it’s really bad and shitty. when an area in berlin has a bad reputation, it’s just a bit uglier or something.’
i’ll give you a call sometime.
am visat ca m-a prins o tanti fara bilet la metrou.…