Intre vot si stat acasa

Nu stiu exact cand mi s-a inradacinat ideea ca trebuie sa merg la vot. Poate atunci cand a castigat CDRul in 1996 si am simtit ca voturile pot schimba ceva, lasand la o parte discutia daca schimbarea respectiva a fost buna sau nu. Oamenii au votat si au ales altceva. Sau poate in 2000 cand au ajuns in marea finala Ion Iliescu si C.V. Tudor si oamenii s-au dus in sila sa voteze raul cel mai mic.

E prima data de cand am drept de vot cand n-am niciun chef sa ma duc sa votez. Pana acum am fost, chiar si pentru a anula votul. De ce nu am niciun chef? Pai ar fi in primul rand vesnica problema a oamenilor de pe buletinele de vot si a partidelor care una zic si alta fac. Apoi e acest Parlament European, o institutie relativ fara puteri in Uniune. Parlamentarii europeni au si n-au un cuvant de spus in legislatia comunitara. Li se cere parerea, dar nu au un rol direct in deciziile UE si nici initiative legislative nu prea pot face. Se cearta si discuta toata ziua in milioane de sedinte, dar rezultatul se simte rareori in viata de zi cu zi a oamenilor, desi declaratiile politicienilor spun fix invers.

Uniunea Europeana in sine este o organizatie care are prea putine de spus pe plan international si destul de putine de spus si in tarile care sunt membre. Statele vechi si puternice din UE dicteaza in mare parte cursul de actiune pe care trebuie sa il urmeze toate tarile. Deci interesele lor sunt urmate. Statele mai noi vor banii europeni asa ca joaca cum li se canta. In toata Uniunea asta cu destul de putina autoritate, Parlamentul European este una dintre institutiile cu cele mai putine puteri. Asa ca nu ma simt motivata sa trimit pe X in locul lui Y acolo.

Si totusi o sa merg sa votez. In Parlamentul European sunt destul de multi nebuni si ciudati, asa ca pot sa mearga si Vadim si Becali si Nikita, ca n-ar fi singurii care ar iesi in evidenta sau care ar avea pareri extremiste sau nepotrivite. Dar nu e chiar asa. Daca astfel de persoane trimise de Olanda sau Spania sunt pitoresti si simpatice, aceleasi persoane trimise de Romania ies in evidenta in cu totul alt fel. Tarile cu prestigiu din UE isi pot permite sa fie reprezentate de tot felul de personaje, Romania insa se „bucura” de o faima destul de proasta. Romania nu e cunoscuta de cei mai multi dintre europarlamentari asa ca vor fi curiosi. Orice personaj nebun sau incompetent trimis de Romania va iesi in evidenta de 20 de ori mai mult decat unul venit din Franta si va veni sa confirme prejudecatile pe care le au strainii despre tara noastra.

Acum suntem si noi in proces de construire a unei imagini in afara. Vrem sa ne vina turisti, vrem sa nu fim priviti ciudat cand ne plimbam cu metroul prin Roma. Vrem chestiile astea si multe altele, nu? Atunci hai sa trimitem niste oameni ok, cu experienta politica si prestanta. Eu asta voi cauta pe liste. Credeti ca voi gasi?

0 Comments on “Intre vot si stat acasa”

  1. Imi pare rau ca iti critic articolul, dar Parlamentul European are un rol important in crearea legislatiei comunitare. Poate nu ai auzit de procedura codeciziei. Chiar daca Comisia Europeana este punctul de unde pleaca initiativa, Parlamentul European are aceasi putere ca si Comisia. Si eu sunt trist ca mers lumea la vot si ca a iesit EBA, Vadim si Gigi

  2. alex, esti binevenit sa-mi critici articolul. 🙂 Am auzit de codecizie, dar din cate stiu PE are un cuvant de spus, insa cu o desfasurare masiva de forte si doar pentru a modifica sau respinge textul propus. Nu sunt de acord ca Parlamentul si Comisia au aceeasi putere. Una e sa ai initiativa, alta e sa te bati in niste limite deja stabilite. Si oricum, Consiliul le bate la fund pe amandoua.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Solve : *
29 − 1 =


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.