Primesc o leapsa de la Madalina prin intermediul careia aflu ca radet-ul fiecaruia e diferit. Adica discrimineaza. Cat de cald e la mine? Fiind o mare iubitoare de vara si temperaturi ridicate, canicula ma deranjeaza numai in punctele ei extreme. Needless to say, iarna e un calvar din punct de vedere climatologic. Afara nu stau prea mult, iar in casa fac si eu ce pot. Radetul meu imi da caldura si repartitoarele inregistreaza ca nebunele, dar degeba. Deci cat de cald e la mine? Nu suficient. Astept vara.
Radetul vostru cum se descurca Elfule, Catalin, Cati?
- sa fiu mai putin rautacioasa cu lumea care n-are nicio vina – accomplished! cu mentiunea ca am fost mai rautacioasa cu cei care au o vina. muhaha!
- sa cheltui mai putin pe cafea, suc, tigari, sandviciuri de la tonomat si prostii din gama asta de produse – done! m-am lasat de fumat de 2 ori, deci cel putin o luna jumate n-am dat bani pe tigari; mi-am luat cafea o data pe zi, or less; m-am lasat de mancat cel putin vreo 2 luni, deci…
- sa plantez macar un copac si sa incep sa reciclez – am plantat, am plantat! vreo 5 copaci, stejari parca, la Suditi. in 50 de ani ma duc sa vad rezultatul. n-am reciclat, n-am reciclat… buuu!
Si, de dragul consecventei si a lepsei data de Catalin, hai si cu “propunerile” pe 2010. Greu. Pauza. Revenit.
- sa stau cel putin 7 zile legate cu burta la soare si capul in mare
- sa sar cu parasuta
- to rock the hell out of 2010!
Catalin ma provoaca la un exercitiu de egocentrism, zice el. Sa spun zece lucruri ciudate despre mine. In ziua de azi, mi se pare ca toti vrem sa fim ciudati, din dorinta de a ne rupe cumva de multime. Nu sunt ca tine, I’m a freak, I’m fucked up! No you’re not! Toti avem micile noastre ciudatenii si daca ciudateniile tale nu includ placerea de a omori capre cu toporul in noptile cu luna plina, nu esti mai ciudat decat ceilalti oameni. Imi pare rau, dar toti suntem unici, la fel ca toti ceilalti. Un articol care mi-a placut pe tema unicitatii, la Dojo.
Revenind insa la tema mea pentru acasa, trebuie sa scormonesc dupa zece mostre de ciudatenie. Greu, pentru ca eu sunt obisnuita cu mine si ce fac nu mi se pare ciudat. Logic, nu? Bazandu-ma totusi pe reactiile altora la ce fac sau spun eu, sa zicem ca as putea face o lista cu asa-zisele “ciudatenii”.
1. Visez tot timpul si in general vise urate sau agitate. Am avut si vise premonitice, prietenii stiu mai multe.
2. Cei mai multi oameni mi se par mai scunzi decat mine. Daca n-ai cu 20 de cm deasupra capului meu, imi va fi greu sa-mi dau seama ca esti mai intalt/inalta.
3. Mananc cam orice e comestibil. Si pielita de la pui sau spuma de la lapte mi se par delicioase, nu stiu cum pot altii sa se strambe la ele! A, si pun smantana cam in orice mancare.
4. Ocolesc toate galetile goale pe o raza de 100 de metri.
5. Dorm ziua, oricand, oriunde. Noaptea stau de veghe.
6. Putine lucruri ma scarbesc. Nu stiu daca e ciudat, dar am un “stomac tare” la capitolul asta. Mi s-a spus ca e ciudat.
7. Suport extrem de bine caldura. Vara, pe canicula, dorm invelita si pot sa numar pe degete datile in care “am murit de cald”.
8. Am de fapt 19 ani.
9. Sunt inconjurata de ziduri groase si alunecoase.
10. Nu mai stiu, pana mea, sunt normala!
Pfff, ce greu a fost. Sa sufere si altii, ca atunci cand la interviu ti se cere sa spui trei defecte. Pasez leapsa lui Camil, lui Mircea si unui sucevean recent descoperit, Artistu.
Madalina m-a intrebat cui ii datorez pofta de citit. Prima persoana la care m-am gandit a fost bunica. Ea imi povestea cum atunci cand s-a mutat de la tara, dintr-un sat de pe langa Suceava, la Bucuresti, cu bunicul care lucra in armata, a descoperit ca-i placea sa citeasca. Avea 19 ani, cateva clase si o vecina cu o biblioteca pe care i-a citit-o din scoarta in scoarta. Cand s-a intors la Suceava cu doi plozi si serviciu la fabrica, statea noptile si sorbea carti imprumutate sau cumparate “pe sub mana”, chiar daca a doua zi o parcurgea pe jumatate adormita. Era mandra ca un medic i-a zis odata ca ar fi trebuit sa se faca avocat pentru ca avea tot timpul foarte multe argumente. Mi-a repetat si m-a convins ca trebuie sa citesti pentru a putea purta o discutie, cu oricine, pe orice tema. Ma invata in fiecare seara cate o strofa din “Luceafarul” cand aveam vreo 3-4 ani si-si amintea mai bine decat mine ce se intampla in “Ion”, desi citise romanul cu ani buni in urma, iar eu doar cu cateva saptamani inainte.
Mi-au placut intotdeauna bibliotecile, rafturile lungi cu carti mai noi sau mai vechi. Stateam ore intregi si citeam titlurile cartilor, pana ma hotaram intr-un final pe care s-o mut pe noptiera. Orice mica modificare care se producea in bibliotecile din familia mea, o observam la cateva secunde dupa ce intram in camera.
Si citesc, in unele perioade mai mult, in altele mai putin. Ca orice pofta, cea de citit variaza de la perioada la perioada si de la carte la carte. Dar nu pot fara cateva carti pe noptiera, fara una in geanta, in tren, in vacanta, pe oriunde. Rareori pierd noptile cu o carte in mana, le pot numara pe degete. Dar o carte care-mi place e cel mai bun refugiu posibil.
Si pentru ca e o leapsa, o dau mai departe tuturor celor care au chef de scris pe subiectul asta.
PS Vorbind de refugii, vreau o gradina cu soare si o umbrela mare colorata. Si o limonda cu gheata.
Am cantat, am dansat, am sustinut concerte de succes pe scene internationale, am mers cu cartea pe cap si am evoluat de la mersul de dinozaur la printesa blonda, am plans, m-am strambat, mi-am facut gropite in obraji, m-am dat prima data cu ruj, m-am incurajat, m-am mirat, pe bune, de toate. De la cele mai reale la cele mai SF chestii.
In camera mea de acasa aveam o oglinda mare pe usa. Cat usa. Camera destul de mica, asa ca oglinzii nu-i scapa nicio miscare. Ma analizam in orice ipostaza, ma corectam, eram tot timpul constienta de orice fac. Chestia asta s-a tradus si in comportamentul meu, am realizat mai tarziu.
Cand m-am mutat la Bucuresti, am luat dupa mine o oglinda. Mare si ea. Am lipit-o de un perete si mi-am continuat show-urile in fata ei, cu mana pe post de microfon. Toate anotimpurile au trecut prin fata ei, m-a vazut in primii blugi bagati in cizme, s-a uitat cum stateam uitata pe balcon, cum invatam spaniola sau teorii de relatii internationale. De cand ma stiu, o sticla acoperita cu un strat metalic mi-a inregistrat toate miscarile. Ati inteles voi ideea.
Cu riscul de a parea narcisista, sunt dependenta de oglinda. Dar nu e narcisism, e nevoia de a pastra tot timpul controlul. Ca asa sunt eu, nu vreau in niciun moment sa pierd haturile carutei asa ca tre’ sa vad caruta tot timpul, sa ma asigur ca e ok, ca se misca normal, in parametri. Nu stiu cine a venit mai intai: controlul sau oglinda. Cred ca s-au completat reciproc de-a lungul anilor.
Dar intr-o zi, o vietate portocalie si rea cu draci s-a suit in spatele ciudateniei care se stramba la ea si a impins-o. In slow-motion, am vazut toate inregistrarilor unor ani buni prabusindu-se pe parchet. Zbaaaaam! Cioburi si o mazta speriata care vedea in ochii mei ca o voi arunca probabil pe geam, de la etajul 10.
O bucata de vreme m-am simtit ca un miop fara ochelari. Ma uitam instinctiv de 200 de ori pe zi catre bucata de perete unde fusese oglinda. Ce drama, nu?
Am descoperit repede remediul. Ca sa nu ies din casa nesincronizata, vestimentar vorbind, am inceput sa ma cocotz prin baie, cum pot, sa ma vad in picioare in oglinda aia mica si meschina. In rest, mi-am dat seama ca ma simt mult mai bine daca nu stau cu ochii pe mine tot timpul. Ca tot am primit leapsa de pe reinvented, caci asta este o leapsa, a fost un fel de… evolution .
Matza portocalie a supravietuit furiei de atunci, insa a trebuit sa-i fac bagajele s-o trimit in nord, eventually. Mi-a stricat multe in casa, dar, all in all, a facut si un lucru bun. M-a scutit de privirea-mi neiertatoare!
Later edit: Vreau sa dau mai departe catre Simona, pentru care aleg un microfon, si Angi S, pentru care aleg o manusa. Reguli: Daca esti lepsuit, inseamna ca tre’ sa scrii despre un obiect. Poti sa o faci in ce stil vrei tu amuzant/informativ, etc.
Nu stiu cum vi se pare voua, dar in capul meu are sens. Nu stiu cui sa dau mai departe, ma mai gandesc. Uau, doua propozitii care incep cu “nu stiu”. Nu stiu ce inseamna.
Am ramas datoare cu o leapsa de anul trecut, primita de la Catalin. Una grea de tot… 99 de lucruri despre mine.
1. Imi place sa ma plimb de una singura.
2. Prin parc.
3. Sau prin alte tari.
4. Cand sunt in alte tari, imi place sa ma uit la fetele oamenilor mai mult decat la obiectivele turistice.
5. Orasul meu preferat e Amsterdam.
6. As vrea sa merg la Lisabona.
7. M-am hotarat sa vin in Bucuresti prin clasa a 5-a.
8. Si vroiam sa fac relatii internationale si sa ma fac diplomat.
9. La 3 ani vroiam sa fiu maturator de strada.
10. Acum ma urnesc cu greu sa matur prin casa mea de 32 m patrati.
11. Casa mea e o garsoniera in Dristor.
12. Cu multe poze pe pereti.
13. Si cei mai dragi prieteni pe aceeasi strada.
14. Sunt optimista.
15. Cand ma pocneste pesimismul merg cativa kilometri pe jos.
16. Sau iau trenul si merg in padurice.
17. Prietenii tind sa ma cunoasca mai bine decat ma cunosc eu.
18. In liceu mi se spunea psihologul clasei.
19. Pentru ca ascult mai mult decat vorbesc.
20. Motiv pentru care oamenii tind sa ma copleseasca in conversatii.
21. Ii apreciez pe cei care stiu sa ma asculte si pe mine.
22. Imi plac oamenii veseli si activi.
23. Dar nu hiperactivi.
24. Ma enerveaza homofibii, rasistii si misoginii.
25. Si cam tot ce tine de prejudecati, in general.
26. Cred ca viata e un puzzle.
27. Si ca fiecare persoana si intamplare are un rol.
28. Pe care il descoperi mai devreme sau mai tarziu.
29. Nu cred in destin.
30. Nici in biserica sau divinitate.
31. Desi unele experiente paranormale nu reusesc sa mi le explic.
32. Sunt superstitioasa.
33. Dar incerc sa ma vindec.
34. Ascult muzica tot timpul.
35. Imi place la nebunie sa dansez.
36. Am facut balet, dans modern si dansuri de societate.
37. Mi-ar fi placut sa stiu sa cant la pian.
38. Ma plictisesc destul de repede.
39. Iau foarte greu decizii.
40. Mai ales pe plan personal.
41. Sunt ambitioasa.
42. Si perfectionista.
43. Mai ales pe plan profesional.
45. Pun suflet in ceea ce fac.
46. Pe toate planurile.
47. Imi place sa joc carti.
48. Si table.
49. Si alte jocuri.
50. Si nu trisez.
51. In general vorbind.
52. Imi place sa inot.
53. Si sa alerg.
54. Nu-mi place sa ma plictisesc.
55. Am fost roscata, bruneta si m-am oprit la blond.
56. Am mancat engleza pe paine, stiu spaniola si rup franceza.
57. Sunt mai sociabila decat eram acum cativa ani.
58. Nu mai sunt la fel de singuratica precum eram.
59. Fumez.
60. Din pacate.
61. M-am lasat doi ani.
62. Ocazie cu care am mancat tone de ciocolata.
63. Prima data am lucrat in clasa a 6-a.
64. La magazinul alor mei.
65. Primul salariu in afara familiei l-am luat in anul 2.
66. Nu-mi place programul 9-18.
67. Dorm fie prea putin, fie prea mult.
68. Leapsa asta e lunga cat o zi de post.
69. Imi place vara.
70. Si caldura.
71. Ma blochez daca mi-e frig cat de putin.
72. Sunt lenesa.
73. Las lucrurile pe ultima suta de metri.
74. Dar sunt eficienta sub presiune.
75. N-am rabdare sa gatesc.
76. Gandesc prea mult.
77. Imi pun prea multe intrebari.
78. Sunt sceptica, uneori excesiv.
79. Ma desprind greu de trecut.
80. Dar m-am mai vindecat de chestia asta.
81. Nu-mi plac cliseele.
82. Ma enervez greu.
83. Si nu-mi trece prea usor.
84. Imi place sa pastrez toate prostioarele ca amintiri.
85. Majoritatea melodiilor au atasata o amintire.
86. O piesa ma poate binedispune instantaneu.
87. Cum ar fi asta
counting crows-accidentally in love
88. Imi place ciocolata cu alune.
89. Si cartofii prajiti cu smantana.
90. Imi plac florile de primavara, parfumate.
91. Iubesc inaltimile.
92. Si desenele animate.
93. As vrea sa ma duc in spatiu.
94. Si sa ma opresc pe o planeta cu mai multi sateliti.
95. Daca m-as intalni cu ET l-as intreba daca se indragosteste.
96. Sunt (mult prea) curioasa.
97. Dar asta nu strica uneori.
98. Plang usor.
99. Dar zambesc mai usor si mai des.
Pfu! Multa munca pentru prima zi din an. Dau mai departe la Lucian si Carmen (sa nu urati! ).
Bazandu-ma totusi pe reactiile altora la ce fac sau spun eu, sa zicem ca as putea face o lista cu asa-zisele “ciudatenii”.
