Una dintre animațiile mele preferate din ultimii ani a fost The Book of Life (2014). Filmul are umor, o coloană sonoră faină, care transformă hituri în versiuni în stil Mariachi, și vreo două povești de dragoste cu vii și morți. Iar animația în sine e o plăcere: plină de culori și cu personaje simpatice, desenate original.
Ce mi-a plăcut cel mai mult la The Book of Life a fost că nu s-a luat prea în serios.…
Mi-au placut Two Lovers si Dancer in the Dark. Primul e un film nesiropos despre iubire (more or less), compromisuri (more) si relatii de genul x iubeste pe y care iubeste pe z a carui nevasta nu se stie cum arata. Are o cantitate de tristete acceptabila cat sa nu fie prea deprimant, iar multi cred ca se pot regasi in personajele din film, macar pe alocuri. …
Bate vantul printre vizitatori, si pe buna dreptate, scriu asa de rar. A revenit vara zilele astea, nu ca ar fi plecat undeva. Dar a fost cald, m-am topit azi visand ceva ciudat: o problema de matematica cu fractii supraetajate. Macar a fost ceva deosebit de niste vise recurente pe care le-am avut in ultimul timp. Dar nu va intereseaza pe voi asta.…
Ii stiti pe dudes-ii aia carora le place (la nebunie) sa povesteasca faze din filme? Dar nu o poanta rapida, asa, ci bucati intregi, care probabil in original erau amuzante, dragute, hilare, dar care devin de neinteles la a doua mana. Cum filmele romanesti, si comice pe deasupra, sunt floare rara, povestile vor veni din filme americane. But it’s common knowledge ca glumele traduse nu au acelasi farmec, asa ca aceste persoane se vor chinui sa redea dialogurile in engleza si vor esua lamentabil.…