Sunt pe câmp în spatele casei bunicilor. A străbunicilor, mai exact, pe care îi știu doar dintr-o poză îngălbenită. Adun cartofi în poala rochiței. Fur cartofi, adică, dar nu știu asta până nu-și pune mamaia mâinile în cap. Vorbesc cu cineva imaginar. O fetiță brunetă, tunsă scurt. Îi povestesc vrute și nevrute. Când obosesc, mă opresc și mă uit spre pădure.…