Stau cocotata in varful patului cu o scrumiera, laptopul incins si fara cafea. Cafeaua e bauta nu de mult, in consecinta somnul vine mai greu. Nu e acelasi pat, nu e aceeasi scrumiera. Canapeaua dubla s-a transformat intr-o saltea pe-un cadru simplu si usor. Scrumiera de sticla s-a transformat intr-una din inox, iar pozele pe care le-am luat acu’ vreun an de la Suceava si-au gasit in sfarsit loc pe-un perete.…
Stau la birou cu o fiola si vreo 3 pachete de tigari in jur. Un telefon care nu mai suna si oricum o lipsa de chef. Ba nu, o agitatie, o emotie, o asteptare. Tot ce fac zilele astea este o pregatire si o asteptare. Tot ce fac e temporar. Jobul nu face parte din niciun fel de cariera, serile pe care le pierd prin oras sau prin vecini sunt frumoase, dar sunt suspendate.…
bai bai bai, stati putin, au trecut doua luni de cand n-am mai scris p-aici. acum vreo cateva zile vroiam sa scriu ceva, nu mai stiu ce, ba stiu, nu conteaza. aveam nevoie sa citesc ceva ce scrisesem la inceputul anului. am deschis blogul. murise mititelul. era verde. si avea anunturi deocheata. pac pac, s-a rezolvat acum. am citit ce voiam sa citesc.…
Coldplay songs have a way of showing up whenever you forget that there are still emotions somewhere out there. 🙂
Am scris/citit nește chestii in engleza zilele astea si-mi tot vine sa ma exprim pe limba lui Shakespeare. Ma rog. Dar revenind la Coldplay. Ascultam Coldplay demuuuult, acum mai apare prin playlist doar cand e pe shuffle. Dar piesele lor apar si prin lume, prin locuri, incep la radio, la o terasa, intr-o masina, intr-un film.…
Radioul canta pe tema „summer”, ceea ce se potriveste cu toamna de afara. Azi a fost o zi intunecata. Ceata, ploaie, frig, stiu, am colindat tara de la nord-est pan’ la Bucharest. Ar fi putut fi ultimul weekend la mare. Anul trecut, pe vremea asta, cantam evergreenuri marca Iris la Stuf. Anul asta, pe vremea asta, aleg sa nu vad marea intunecata si infrigurata.…
Am inceput sa scriu de mai multe, de haosul legislativ, de plecat, de lasitate si usi inchise, de scari si iesiri. Au facut-o altii mai bine, nu e blog care sa nu rasufle, pufneasca, tranteasca… bine, nu toate, dar multe, prea multe, semn ca nervii au ajuns intinsi rau de tot. Pentru ca acum nu-i mai criticam pentru ce le fac altora.…
Am deschis acum ceva timp categoria „locuri”. Parca a fost atunci cand am scris despre Amsterdam si am mai rascolit prin arhiva dupa posturi care s-a incadra. Dar n-ar strica sa nu bata vantul pe-acolo, mai ales ca vara asta am fost in cateva locuri frumoase foc, unde vreau sa revin. Sa incep cu…
Chiar daca esti in cel mai inalt punct in care poti ajunge, nu inseamna ca o sa vezi lumea mai bine.…
should eat, should sleep, should pause the music. putin mai incolo. chiar daca ma dor firele de par de la agrafe si ‘ar trebui sa’ atatea lucruri mici, minore, de supravietuire, mai stau putin aici si ma gandesc. ma ingrijorez, imi trece, visez, revin cu picioarele pe pamant, dar putin mai sus decat eram inainte. because i love the unknown, i love the unknown… mi-a placut Rocket Science, e un film dintr-alea care nu trebuie sa aiba happy end ca sa-ti dea o stare de bine.…