Ma intreb daca lumea ar fi un loc mai pasnic si binevoitor daca fiecare om ar merge in spatiu pentru o zi. Daca ai putea sa vezi Pamantul de la 500 de km altitudine si sa pierzi zgomotul de zi cu zi in favoarea unei intinderi albastre intr-un univers nesfarsit. Inspira, expira. Avem nevoie, cu totii, de o schimbare de perspectiva. Pentru ca ne grabim, ne impiedicam, ne plangem, ne uram, dam vina, simtim vina. Ne suspectam in loc sa ne zambim. Ne facem rau unul altuia, la o scara mai mare sau mai mica, de frica, de actiune sau reactiune. Uitam ca suntem parte din aceeasi poveste, pe o planeta mica, protejata de vid de un strat subtire de atmosfera. Uitam de oameni. In loc sa-i schingiuim la Guantanamo sau sa-i bombardam, hai sa-i ducem in spatiu. Zic si eu, ca e clar ca ce facem acum nu functioneaza.