Nu stiu, un titlu, sa vad despre ce o sa scriu

Am fost acuzata recent ca scriu prea… rezervat, rece, fara (cum era?)… nu mai stiu, vibratie? Well, okay. Nu ar fi prima data. Cel mai mult mi-a placut aia cu gutuia. Acum ceva timp, sa tot fie o vreme, acuza suna altfel: nu inteleg nimic! Acum ma acuz eu pe mine: nu mai scrii! De ce nu mai scrii? Si nu ma refer numai aici, pe blog. Scrisul poate fi o terapie extraordinara. Ca sa nu mai zic ca atunci cand citesti back ai ocazia delicioasa de a te amuza pe seama ta.

Lasand acuzele la o parte, ca nu-s mi-a placute la auz, am iesit aseara. Expirat. Foarte expirat, dar m-am sfatuit indelung cu Leti in frig si nu ne-a venit o idee mai buna. La garderoba: 3 lei. 3 lei? Pentru ce 3 lei? Pentru 3 articole. Ok, geaca si hanorac…?! Si esarfa?? Trecem mai departe la bar, unde restul de la 10 lei se face asteptat si uitat pana la urma. Cu ocazia asta ne amintim de un taximetrist care ne-a povestit intr-o seara cum la nu stiu ce club de fitze el nu pleaca niciodata cu aparat, ca ce? Daca aia au bani sa bea, n-au sa lase 500 de mii la taxi? Aaaa, si unu’ i-a dat odata lu’ fra’su, tot taximetrist, 2.000 de euro pentru o cursa. Si daca tot vorbim de dolari, Abramovici a luat masa in oras vineri cu 50.000 de dolari, circa, iar bacsisul – 5.000.

Bon. Eu acuma de fapt imi omor ultima jumate de ora la munca sambata seara. Sssst, sa nu ziceti la nimeni, ca va zic si eu pe voi. Gata, ma duc sa ma costumez in emo sa serbez Halloweenul.

0 Comments on “Nu stiu, un titlu, sa vad despre ce o sa scriu”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Solve : *
18 + 15 =


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.