In my place

La TV ruleaza «What a wonderful world», cainele doarme fara nici o grija pe lume, si eu am mancat doua clatite. Ma urmareste un vis pe care nu mi-l amintesc dar care imi da o stare de nervozitate. Cei din jur n-au nici o vina, dar eu nu ma pot abtine sa nu ma incrunt. Am mancat usturoi ca sa nu ma poti pupa.

Ce ma fac eu cu starea mea de spirit? Sa o bat cand sunt prea nervoasa si arunc prosopul pe jos, dau un pumn in peretele de la bucatarie (am vazut asta intr-un film) si ma asez imbufnata pe fotoliu? Sa dansez cand imi vine sa dansez? Printre doua perdele, 3 geamuri si o scara de lemn, vad verdele de vara a unui copac, iar printre frunze si crengi vad albastrul meu preferat. Aseara a plouat si s-a oprit apa rece. Camera e maro, asa cum a fost intotdeauna, prea putin soare. Sunt acasa asa ca pot lua cheile de la masina si ma pot sui in varful dealului sa ma uit la oras in timp ce trec prin posturile de radio. Si daca ma plictisesc pot sa aleg o caseta pe care sunt inregistrate sunete de pe vremea cand nu aveam voie sa conduc, cand se legau prietenii si Xtreme era the place to be. Cand stateam in casa sambata seara si vedeam blocul vecin oglindindu-se in monitor, cam ca acum.

Mi-e dor de bicicleta mea roz. Acum n-am loc de bicicleta in garsoniera, doar s-o pun in cada si sa facem baie impreuna. Ieri am trecut prin fata blocului bunicilor, strada era plina de gropi, tufele cu frunze intepatoare taiate, iar geamul de lemn care nu se inchidea bine a fost inlocuit cu un geam termopan. Am luat-o la dreapta, i-am taiat calea unei Dacii si mi-a murit motorul la urmatoare curba. Blonda la volan… Si da, bunico, voi purta fuste scurte, daca nu acum, cand?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Solve : *
25 − 16 =


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.