din spatiu lumea e mai mica

Ma intreb daca lumea ar fi un loc mai pasnic si binevoitor daca fiecare om ar merge in spatiu pentru o zi. Daca ai putea sa vezi Pamantul de la 500 de km altitudine si sa pierzi zgomotul de zi cu zi in favoarea unei intinderi albastre intr-un univers nesfarsit. Inspira, expira. Avem nevoie, cu totii, de o schimbare de perspectiva. Pentru ca ne grabim, ne impiedicam, ne plangem, ne uram, dam vina, simtim vina. Ne suspectam in loc sa ne zambim. Ne facem rau unul altuia, la o scara mai mare sau mai mica, de frica, de actiune sau reactiune. Uitam ca suntem parte din aceeasi poveste, pe o planeta mica, protejata de vid de un strat subtire de atmosfera. Uitam de oameni. In loc sa-i schingiuim la Guantanamo sau sa-i bombardam, hai sa-i ducem in spatiu. Zic si eu, ca e clar ca ce facem acum nu functioneaza.

piesa fara titlu, dar comica

Nu prea am timp sa zic acum si nici nu prea sunt multe de zis. Ce se intampla zilele astea in Parlament si-n politica seamana, de fapt, fac parte dintr-o piesa de teatru de-a lui Caragiale. Magicul I.L. Caragiale s-a intors sa scrie inca o piesa, asta e tot. Si noi o citim si ne amuzam si nu ne afecteaza viata deloc. In viata reala, lucrurile sunt normale, civilizate si de bun-simt.

„Şedinţa de plen în care se dezbate moţiunea de cenzură a început cu un moment poetic. Deputatul PSD Marian Săniuţă a ţinut să recite din poetul naţional, Mihai Eminescu”
„Premierul a fost huiduit copios de Opoziţie, iar acesta a acuzat-o că ţine cu dinţii de pensiile de lux. „Habar n-aveţi pe ce v-aţi asumat răspunderea”, a tunat Boc”
„Cu toate că ţara întreagă stă cu ochii pe Parlament pentru a vedea deznodământul moţiunii, iar protestatarii încearcă să forţeze intrarea în clădirea legislativului, unii parlamentari sunt foarte relaxaţi. Atât de relaxaţi încât au adormit în plen”
„Plenul de luni a început cu o ceartă între preşedintele de şedinţă Ioan Oltean şi viceliderul grupului PSD Aura Vasile, aceasta din urmă încercând să-l împiedice pe Mircea Toader să ia cuvântul. Spiritele s-au încins şi s-a ajuns la o încăierare între social-democratul Nicolae Bănicioiu şi democrat-liberalul Cristian Boureanu.”
„Pauze de consultări succesive nu au dus la deblocarea situaţiei, deputaţii Opoziţiei formând la un moment dat un lanţ uman în jurul urnei de vot şi al tribunei pentru a bloca procesul de votare şi a-i împiedica pe secretari să facă prezenţa. Ei au scandat „Ruşine!”, Hoţii!” şi „Votaţi la Cotroceni!”.

Nu e comic? Acum, sa ne intoarcem la Romania din 2010.

Tu-ti duci banii in Monaco, eu ii dau la saraci

Hai ca de politica nu v-am zis demult. De obicei ma apuca cheful de scris pe subiectul asta… brrr, scarbos, numai prin campaniile electorale. Si eu, spre deosebire de „domnul Geoana”, am aflat ca am iesit din campania electorala. De fapt, acum traim la polul opus al campaniei electorale. Cumva, si nu prea. Adica: fug toti de guvernare ca de ciorba de sosete murdare. Pai care-o fi prost sa se bage acum, cand ii plangerea mai mare, la sefia tarii? O tara care s-a dovedit a fi un manager foarte prost, un fel de manager capusa, cum citeam zilele trecute intr-un articol. Invitat la o emisiune la o distinsa televiziune subiectiva, un distins lider de partid subiectiv trambita in seara asta masuri de stanga: venit diferentiat, neimpozitarea pensiilor si salariilor pana intr-o mie de lei. Intrebat de moderatoare: ati calculat ce inseamna sa nu impozitati toate veniturile de pana la 1.000 ron?, micul Titulescu se da inapoi in scaun si vocea-i puternica devine firava ca o panseluta: pai colegii mei… care se pricep… trebuie sa vin cu colegii mei… Booon.

Pai domnule Ponta, sa va dedic un Poker Face de la Lady Gaga citire. Ceea ce faceti, cu respect daca-mi permiteti, e un bluf mare cat inima mea. „Noi nu mai facem compromisuri! Nu mai intram la guvernare cu PDL sub nicio forma asa sa ne ajute Dumnezeu! Noi intram la guvernare numai dupa alegeri!”. „Si vreti alegeri anticipate?”, vine intrebarea. „Nu!”. Haha, pai prosti sa fie sa vrea. Deci nu vor la guvernare. Nu acum, cand e nasol. Logic.

Pe de alta parte, acum e raiul campaniei electorale. Arunca toti cu solutii in aer de parca ar fi confeti. Nu ma pricep sa analizez solutiile, asa ca n-o sa zic ca una e buna sau alta e rea. Dar oportunitatea pluteste in aer, laolalta cu pesimismul general care e gros de-l tai cu cutitul. Si, din nou, prosti sa fie sa nu traga oportunitate in plamani si sa expire declaratii care mai de care mai poluante.

Cum se castiga admiratori (si admiratoare). Exemplu, tot din micul Titulescu, ca asta mi-e la indemana, sorry, man! Ponta, fata-n fata cu omul de afaceri. Omul de afaceri: impozitarea diferentiata nu duce la crestere economica. Omul de stanga: pai da, dumneavoastra va luati banii si-i duceti in Monaco, noi luam banii si-i dam la pensionari. Ei cum sa nu-l iubesti, manca-l-ar mama?

Eu nu stiu care-o fi solutia buna/corecta, nu despre asta m-am ambalat aici. Eu m-am ambalat ca mi-o si imaginez pe matusa care abia are bani de paine care se uita la televizor si vede speranta in oricine ii spune: „noi n-am face asa”. Pe naiba, oricine ar fi ar face exact asa, sau un pic invers, dar tot nasol ar iesi. Si ipocrizia asta prin care deodata toti se tin zelos cu dintii de doctrine, care saracele-s prafuite intr-un sertar de la 1800, ma scoate din sarite. Cam asta-i oful meu pe ziua de azi.

Si pe acesta cale, fac un apel la Stephen Hawking sa-mi imprumute putin masina de universuri paralele sa vin eu cu foto si video sa demonstrez ca tot un drac e cu oricine in frunte.
Later edit: Mi-a scris Stephen, zice ca masina e un pic ocupata de Michael Moore, dar ca sa dau un google cu guverne Romania 1990-2010 si ar trebui sa ma descurc.

Of!

Tara lui „A fost sau n-a fost”

Nici nu ne-am dezmeticit bine din lovitura aplicata (sau nu) in fata si plex de Basescu baiatului, ca acum un nou val de indignare ne cuprinde natia, mass-media si discutiile de la coada la paine: a fost sau n-a fost o caseta cu Geoana? a fost sau n-a fost sex oral in caseta? a zis sau n-a zis Patapievici asta? Pai speculatiile ca Ana Birchall ii executa de fapt, in caseta compromitatoare aparuta acum ceva timp, o mica… placere sefului PSD umbla mai in gluma mai in serios de ceva timp.

Dupa cum bine zice Costi Rogozanu intr-un articol pe tema asta, n-ati vrea mai bine sa ne gandim la guvern? Stiu ca e incitant sa te preocuri de stirile can can, de asta publicatia cu acelasi nume se vinde ca painea calda cand fratii ei mai seriosi mor pe capete. Daaaaar, of, nu vreti sa ma lasati in pace?

M-am saturat de emisiunile cu aceiasi vesnici invitati cu gura mare care dezbat tot timpul ceva legat de „a fost sau n-a fost”: frauda electorala, prietenie intre politicieni si moguli, lovitura in plex, manipulare media in campanie, etc.

Nu vreau sa stiu. Ma doare-n pix. E bine? Nu ma intereseaza ce face Geoana in spatele usilor inchise si daca l-a filmat cineva in timp ce. Nu ma intereseaza nici daca si de ce a zis Patapievici de existenta casetei. E aberant sa nu ma intereseze? E nasol rau ca m-am plictisit de scenarii intoarse pe toate partile despre probleme cu adevarat neimportante?

No, as vrea mai bine sa dezbatem va fi sau nu va fi: guvern in scurt timp, stabilitate politica, vointa pentru iesirea din criza, presedinte validat, zapada de Craciun. Stiti, mass-media da publicului ce publicul cere. Eu cer sa se faca liniste electorala si galagie productiva. Nu de alta dar, in real life, criza chiar ii afecteaza pe oameni si multi n-au job inainte de Craciun. How’s that for important shit, oribilitati de politicieni care sunteti?

Si can can-ul se potriveste, zau, mai bine Simonei Senzual si altor „bombe sexy”. Macar viata lor nu-mi afecteaza buzunarul, sa le dea Dumnezeu sanatate!

Prostânia. Nino-nino, danonino

Incep cu o precizare: asa cum in Romania exista diferite etnii si in Prostânia lumea e diferita. Dar tot Prostânia ramane. Si nu pentru ca era cat pe ce sa-l puna pe Prostanac presedinte, ci din alte motive, mult mai intemeiate.

Cum ar fi articolul asta, in care un olimpic roman de 17 ani isi da cu parerea despre politica. Un baiat care a demonstrat ca are creier suficient si unul care face parte din „crema intelectuala” a generatiei lui, una care peste un an va avea drept de vot. Tot ce spune el e corect: Nu mă interesează foarte tare aceste rezultate, pentru că oricine iese preşedinte rezultatul va fi acelaşi”, „Majoritatea iau mita electorală, pentru că văd un câştig imediat din mita electorală. Fiindcă ştiu că oricum nu se va schimba nimic în România”, „Probabil că cea mai evidentă schimbare va fi lipsa pancartelor electorale de pe străzi. Asta va fi singura schimbare”.

Dar prostânii dau dovada, ca de obicei, de incuiere mintala. Iata ce comentarii a primit interviul:

noroc cu tine doctore ca o ai mare si ca atare nu ti se mai oxigeneaza bine creierul”

„Si vorbi si nimeni-ul de mariusica… sobolan talentat in astrofizica… o putzica mica mica de tot…”

„Baietica candidatilor la presedintie nu li-i se aplica regula comutativitatii , vezi-ti in continuare de matematica si nu te crede prezicator. stai in banca ta , in viata nu-ti ajung doar integralele sau derivatele pentru a gasi raspunsurile potrivite.”

No comment la comentarii, vorbesc de la sine.

Pai adolescentul asta are un pesimism justificat si ingrijorator la adresa tarii in care sta. Vrea sa plece. Observa foarte bine ca nu conteaza cine iese, tot aia e. Si nu pot decat sa presupun ca cei mai multi de varsta lui au aceeasi parere, asta daca le pasa vreun pic.

Oricat as incerca sa nu mai critic Romania, nu reusesc sa-mi infranez pornirile. Stiu ca exista si alte tari cu probleme. Stiu ca exista si parti bune, altfel eram si eu de mult plecata. Dar nu ma pot abtine sa nu ma enervez cand vad mostre atat de clare de marlanie si ignoranta.

Si Prostânia ar trebui sa aiba ca imn o melodie scurta si usor de retinut gen „Nino-nino, danonino”. Pentru ca „Desteapta-te romane” n-are nicio sansa sa-si duca la bun sfarsit apelul. Nu prea curand, anyway.

Tristete

M-a sunat mama la 2 minute dupa exit-poll. Era trista. Tata fuma nervos. Tata, care nu a prea a mai mers la vot la ultimele scrutine scarbit de prestatia jalnica a politicienilor, l-a votat pe Cernea in primul tur. Si nu pentru ca l-as fi convins eu, mi-a zis inainte sa-i spun de preferatul meu. S-a dus pentru ca merita si altii o sansa. In turul II s-a dus din nou. L-a votat pe Basescu pentru ca Geoana i se pare un mascarici si stie ca PSD-ul la putere nu poate fi un lucru bun. Sub nicio forma. Mama si tata sunt tristi in seara asta. Doi oameni care dupa revolutie au facut tot ce le-a stat in putere sa reuseasca in noua democratie. Fara relatii, fara pile, fara mosteniri. Prin munca. Au reusit in mica masura, pentru ca noua democratie a fost cruda cu cei cinstiti si darnica cu hotii. Evident, economia de piata e dura in sine. Dar in Romania ultimilor 20 de ani sansa a fost de partea fostilor comunisti, securisti, pilelor, nepotilor si nu de partea celor cu idei si initiativa. Prea putin si prea tarziu. La 20 de ani dupa revolutie, sa mergi la vot si sa dai tara pe mana PSD-ului, dupa toate prin care a trecut Romania, mi se pare o inconstienta si ne meritam din plin destinul. Dar eu nu stiu. Eu sunt mica, nu am experienta, vorbesc din carti si povesti, din impresii si pareri poate nefondate. Dar mama si tata au suficienta experienta incat sa-i cred pe cuvant. Avem de ce sa fim tristi!

Mergeti la vot!

Mergeti la vot? 🙂
Eu una o sa merg la vot, dar pana atunci ma distrez cu perlele de la TV:

RTV : „am aflat ca mos nicolae a venit astazi”

Geoana: „daca veti vota cu mine imi va face mare placere”

mostra de perspicacitate a reporterilor tv: „urnele mobile nu au voie sa paraseasca sectiile de vot”

Cristina Şincai, RTV: „statul cumpara bani” (mi se sufla in casca: statul poate cumpara bani. nu in contextul folosit de dra Sincai, pe care nu mi-l amintesc exact acum caci no memory remains la ora asta. end of discussion 😀 )

PDL vrea sa dea foc la tara (mesaj subliminal, muhaha!)

Imi vedeam linistita de cafea si google reader cand suna cineva la usa. Hmm, parca omul cu factura la curent a fost deja luna asta. Ceea ce nu stiam eu e ca tot o factura si o lumina urma sa primesc. La usa, o punga cu doua sticle de ulei si vreo 40 de cutii de chibrituri marca PDL. Ha, ha!

Undeva la capatul culoarului se pierdeau in ceata doua fetiscane si un baiat, cocosati de pungile pe care le carau salahoric. Ce imagine pitoreasca a campaniei electorale! Si eu ce sa inteleg din asta? Ca PDL vrea sa dea foc la tara, la cate chibrituri a impartit populatiei. Sau poate e un mesaj ascuns: o sa ai nevoie de chibrituri, iti vom da curent cu ratia in urmatorii cinci ani. Si factura cine o plateste pentru cadourile astea electorale? Ca eu mi-am platit deja factura la lumina, nu mai vreau!