Cândva demult eu și Florence eram pe aceeași lungime de undă. Îmi citea gândurile și le transforma în muzică. Nu știu dacă mergea și ea în Vamă, dacă mânca humus pe pâine, dacă avea o bicicletă ruginită și șoareci în casă, dar mă înțelegea ca și cum era acolo. Ca și cum vedea soarele rar, printre crengi și acoperișuri de turtă dulce.…
Vine a doua după scris.
Scriu de când am învățat să scriu (well, d’oh), dar ascult muzică dintotdeauna. De când s-a produs Big Bangul și am aflat că, undeva peste milenii, aveam să apar, mi-am pus căștile și-am început să dansez.
Tot ce-am scris pe site-ul ăsta, și sunt circa 100.000 de cuvinte sau vreo 200 de pagini Word – le-am numărat, a fost scris cu vreo piesă dată tare în căști.…
E ultima seară din 2016 și e frig. Merg cu capul în pământ, îmi văd picioarele: stâng, drept. Mă opresc la bancomat, mă întorc pe trotuarul negru și o iau spre metrou. În căști am Trip Switch și-mi place la nebunie inflexiunea vocii de la refren.
E soare cu nori. Bag mare cu Elena de la autobuz spre festival. Am cizme de cauciuc, mov, puțin prea mari.…
7 si 10, ochii lacrimeaza in oglinda, asta nu e ora la care tusul sa tina. Fusta lunga fusta scurta? Scurta, e concert. Dar dup-aia e birou. Dar e concert. Fuga la lift, doamna, va rog, sta cainele in usa, zbâr prin metrou. Pe-o lacrima o bate vantul, ce frumos e Bucurestiul dimineata. Am ajuns. Coada. Un grup de studenti vorbeste de matematica.…
Wonderwall imi aminteste de tabara dintr-a sasea de la Carlibaba. Riful de inceput – pam pam pam, pampampampampam, imi evoca intotdeauna, ca un film, sala de mese semiobscura a caminului de elevi unde seara faceam „discoteca”. Adica puneam o caseta la un casetofon dat la maxim si chicoteam pana venea ora de culcare. Casetofonul pe o masa lipita de perete, un ecou al salii mari si goale.…
In 2006, in timp ce-mi faceam veacul Erasmundist pe plaiuri spaniole, am descoperit din intamplare Radio Guerrilla. Era singurul post de radio romanesc care, in limita cautarilor mele, se prindea stabil pe net. Si de atunci il tot ascult. In drum spre mare, in drum spre munte, ani la rand cu matinalul in masina la cozi interminabile la semafor. Cu Guerrilla am putut sa ridic geamurile masinii si sa fredonez ‘break on through to the other side’ in ciuda traficului bucurestean isteric.…
overheard in the sun, overheard in my heart
…
filmele
pauzele
…