Am mers zilele trecute cu trenul. Intr-un vagon de intercity, in compartimentul ala comun gen salon. Era 8 dimineata, dormisem putin si nu avam chef decat sa citesc si sa adorm la un moment dat. Nici nu plecam bine din gara ca un tip se gandeste sa-si foloseasca telefonul performant pentru a asculta manele. Cat se poate de tare! Cele doua fete din fata mea ridica ochii mirate, una isi pune castile si cealalta se resemneaza si se intoarce la carte. La a patra manea melodioasa n-am mai rezistat si m-am dus la el. L-am rugat frumos sa asculte la casti daca are de ascultat. Si-a mijit dintii languros: “Nu-ti plac manelele, asaaaa-i?” I-am explicat ca ma deranjeaza muzica tare, in general, acolo unde fiecare ar trebui sa-si vada de treaba lui. Spre mirarea mea si-a cerut scuze si muzica a incetat.
Asta imi aminteste de toate datile cand am vrut sa ma iau de diferiti indivizi care isi aruncau gunoiul in metrou, in lift, samd. Sau atunci cand am vazut o fata cu o mama care se dadeau in supermarket cu un gel atibacterian dintr-o sticluta ce probabil a fost cumparata de cineva mai tarziu.
Nesimtiti sunt pe toate drumurile. Oare daca le zicem ceva inceteaza? Cred ca merita sa incercam, chiar daca e posibil ca in loc de scuze sa primim o injuratura zdravana.
Sabina is a B2B strategist and writer with 15+ years of experience spanning startups to corporations. She helps teams build clear, sustainable writing systems that drive consistent growth. Through educational resources and workshops, she supports professionals who want to improve writing and build a strong online presence.
Leave a Reply