Citesc intr-o carte ca Romania este cunoscuta doar pentru Nadia Comaneci si Dracula. Actiunea se petrece in SUA, in anii ’80. Azi, 30 de ani mai tarziu, nu suntem cunoscuti pentru aceleasi chestii? S-o mai fi adaugat ceva la lista de „lucruri pentru care suntem cunoscuti”? Cand eram in Spania am cunoscut niste americani. Dupa ce am facut cunostinta si le-am zis de unde sunt, o tipa m-a intrebat: „Oh, Romania. Isn’t that like… gipsy land?”

Multi se ataca cand tara lor e jignita, cand romanii sunt luati drept hoti sau cersetori sau mai stiu eu ce. Sunt prejudecati si e normal sa ne deranjeze. Dar, la urma urmei, daca tu esti un om ok si o sa mergi in alta tara si o a fii un om ok, sansele sunt mari sa te faci respectat. Asa ca ce conteaza cum ne vad altii? Ce conteaza pentru ce ne stiu altii? Poate si eu am prejudecati legate de americani, dar asta nu ma face ca atunci cand intalnesc unul sa-i zic: go away, you’re stupid.

Dirigul meu din liceu, un maser guru pentru cunoscatori :), zicea ca incearca sa stie cat mai putin despre un om inainte de a-l cunoaste. Prefera sa-si faca singur o parere si sa nu se lase influentat de ce zic altii sau ce-a facut el in trecut. Chiar daca nu facem toti asta din prima, oricum prejudecatile dispar odata ce te apropii de cineva. De individ, nu de grupul din care face parte.

Sunt suceveanca, moldoveanca, romanca, europeana si pamanteana (poate si asta o sa aiba relevanta in ziua cand o sa intalnim martieni). Etichete care, de fapt, nu spun mai nimic despre cine sunt eu. Asa ca nu ma afecteaza ca Romania nu este cunoscuta pentru foarte multe chestii marete. Nu ma deranjeaza cand suntem numiti hoti sau tigani. Toate astea ne schimba neglijabil viata.