Despicable me

Vazui Despicable me, un film de animatie foarte simpatic, poate cel mai simpatic din ultima vreme lunga. Are umor (dintr-ala la care razi), fraze memorabile, personaje foarte reusite, iar vocea personajului principal, the cynic heartless evil guy turned into the sweetest dad muhaha, ii apartine lui Steve Carell. Ce vreti mai mult? 😀

Cu ocazia lui Despicable me, am vazut prima data in viata mea, si va asigur ca a fost o experienta naucitoate, reclame 3D la telenovele. Una made in Romania cu tigani (Mostenirea? sau cum s-o chema) si inca una cu o araboaica agitand misterioasa un cutit deasupra unui baldachin in cate un el si-o ea se… iubesc. Numai Acaaaasaaa. Vorba aia, vino, Doamne, sa vezi ce-a mai ramas din oameni.

…in acest timp, cerceii se coc pe ritmuri de Rodrigo y Gabriela (via radio paradise).

Avatar, filmul fosforescent

Culori frumoase, o lume fantastica, sentimente nobile si o poveste cu morala, toate imbracate intr-o haina de efecte speciale duse la nivel de arta. Pe o planeta fosforescenta, oamenii sunt the bad guys, parazitii care distrug orice gasesc in cale pentru interese economice, fara sa le pese de elementul uman (ma rog, extraterestru). O paralela cumva la ce-i facem noi Pamantului in secolul 21? O comparatie cu instrainarea oamenilor de natura si de comunitate in favoarea individualismului tehnologizat? Da si da, sau cel putin asta am inteles eu.

Toate bune si frumoase, si totusi m-am usor plictisit. Asta pentru ca povestea e profund previzibila. Iar trei ore de efecte speciale spectaculoase si cam atat, im, e cam mult. Daca ar fi reusit James Cameron sa comprime putin actiunea, ar fi fost perfect. Iar componenta hollywood-iana a filmului m-a facut sa-mi dau ochii peste cap in momente care se doreau emotionante.M-am saturat pana peste cap de discursurile americane de mobilizare a maselor gen „Impreuna invingem, la arme, fratilor! Promit ca va fi bine”. M-am saturat si de povestile de dragoste frumoase, pure, romantice. Nu mai mintiti poporul cu experienta 3D! 😀

Apropo de 3D, si fara legatura directa cu Avatar, nu stiu altii cum sunt, dar nu mi se pare mare smecherie 3D-ul. Poate am eu o sensibilitate ceva, dar ma cam dor ochii de treaba asta. E a treia oara cand vad un film 3D si, sincer, mi-as fi dorit sa le vad in format 2D. Se vede suficient de bine, clar, extraordinar si fara sa iasa personajele putin in relief. Dar cred ca trebuie sa ma obisnuiesc cu viitorul.

Asa, ziceam de Avatar. Pai merita vazut, macar pentru a realiza cam cat a evoluat industria cinematografica. Pe mine m-a facut sa-mi doresc sa am un pasaroi gigantic pe spatele caruia sa zbor full speed printre munti plutitori. Pfff, ce imagine!

4054823306_b56cb41c49

Asa, si ne mai aminteste putin ca suntem oameni, nu robotei care functioneaza pe bani. Cred ca uitam tot mai des.