Ca tot e invierea subiectul principal al zilelor astora, va recomand un film: „Wristcutters: A love story” (2006). O romantare a sinuciderii si a lumii de dupa ea. Daca e rai, iad sau purgatoriu hotarati voi. Eu i-am zis rai pentru iubire si pentru plaja.
Si o melodie care se potriveste cu linistea din Bucuresti, parcarea pe care n-am mai vazut-o atat de goala de nu mai stiu cand, soarele care se rasfira printre jaluzele, peronul gol de la metrou.…
Documentarul Food Matters poate sa-ti provoace o mica revelatie sau poate sa te lase rece cu totul. Depinde cat de sceptic esti. Cand ti se prezinta o solutie miraculoasa care poate sa-ti schimbe viata, ai toate sansele sa spui: hai, sa fim seriosi, nu exista solutii miraculoase! Asa am fost invatati. Nu poti face bani peste noapte, nu exista un elixir al tineretii, vreo planta care sa te scape de chelie in doua saptamani sau vreun aparat care sa-ti dea abdomenul perfect in trei zile.…
Pentru ca in weekend am vazut Lola Rennt (1998), azi am fugit cu foarte mult spor prin oras. Si cand zic fugit, a se citi alergat, sarit peste obstacole, bagat bocancii cu curaj in toate baltile. Dincolo de graba care ma impingea putin de la spate, sunt sigura ca pofta cu care fuge Lola in film m-a inspirat. Sa-l vedeti, daca vreti.…
Culori frumoase, o lume fantastica, sentimente nobile si o poveste cu morala, toate imbracate intr-o haina de efecte speciale duse la nivel de arta. Pe o planeta fosforescenta, oamenii sunt the bad guys, parazitii care distrug orice gasesc in cale pentru interese economice, fara sa le pese de elementul uman (ma rog, extraterestru). O paralela cumva la ce-i facem noi Pamantului in secolul 21?…
Din cand in cand, apare cate un serial care imi capteaza toata atentia si imi da dependenta. Ultimul venit in club: Mad Men.
Mi-a fost recomandat de Andra, care ma ameninta ca mai are un serial care o sa ma innebuneasca. 🙂 Pana atunci, ma bucur de o calatorie in timp in atmosfera anilor ’60, de personaje savuroase, dialoguri inteligente si de acel je ne sais quoi al filmelor care te farmeca fara drept de apel.…
Am vazut in seara asta The Twilight Saga: New Moon (2009). Nu va repeziti la pagina de about, va spun eu, am 25 de ani si da, totusi am fost la cinema la filmul asta. Asta dupa ce-am citit cele 4 carti. Nu sunt extraordinare, daca se oprea Stephenie Meyer dupa prima carte era o chestie destul de buna. Dar sunt citibile, merg repede, lectura de vacanta ideala.…
… sau Sen to Chihiro no kamikakushi (2001) e un desen animat plin de fantezie si de intorsaturi ciudate de situatie. Este totusi un desen animat, asa ca este si usor previzibil, insa m-a incantat imaginatia celor care l-au facut. Eroina, o micuta de 10 ani, ajunge intr-o lume unde spiritele sunt stapane si unde deciziile de vitata si de moarte sunt luate de o vrajitoare malefica (muhahaha!),…
Prozac Nation (2001) e un film facut dupa o carte cu acelasi nume, o autobiografie de Elizabeth Wurtzel. Subtitlul cartii, „The Young and Depressed in America”, iti da cam din prima o imagine cam despre ce o sa fie filmul. E un caz singular al unui creier chinuit, dar extrapolat spre sfarsit spre intreaga societate. Un exemplu de cat de mult afecteaza relatiile dintre parinti viata copiilor (fie ei si la varste adulte).…