Forever

Chiar daca pamantul e rotund doar cateodata si pielea marii amaruie de la atata bere, mi-aduc aminte destul de bine de tine. De piatra alba pe care m-am cocotat si de pe care-am vazut viitorul, de sunetul valurilor spargandu-se fara nici o graba de tarm. Si cu cat ma gandesc mai bine cu atat mosorul se desira mai mult si eu uit de paianjenii cu care am trait in camera cateva saptamani.

In transit

O melodie ca un ecou. Vantul rece imi sufla suvita de dupa ureche si ma face sa stramb din nas. Ma uit la strada semi-plina de masini, urme usoare de zapada, cred ca le vad doar din cauza frigului, de fapt inca n-a nins. In spatele meu e intuneric, s-a stins si monitorul, lumina portocalie a atmosferei imi da voie sa ma incrunt.

Eu sunt copilu’

Sunt intr-un cort verde. Mi-era frig si mi-am acoperit umerii cu patura in patratele, care imi aminteste de o alta patura, rosie, de acasa. Camera mea e plina de amintiri, de hartiute, poze, frunze uscate si statui, autografe de demult si un sertar cu cheie. Nici eu nu mai stiu ce e in sertarul ala, prostii, nu mai sunt secrete, poate doar cele 5 jurnale pe care le-am tot inceput si continuat pe diferite perioade de timp.

macarale

nu pot face nimic in linistea asta… un radio, o muzica, un zgomot ceva… cel mai mult ma intriga soferii de taxi care isi duc existenta in masina cu miros de brad/lalele/etc fara un zgomot de fond. sunt mult mai eficienta cu o melodie in urechi, decat auzind doar tastatura ciocanind din cand in cand si zgomotul surd al aerului conditionat.…

„Un sprit de vara…”

M-am dus sa spal o farfurioara si in timp ce vedeam cum se duce urma de cafea de pe ea, pentru doua secunde am auzit doar sunetul apei si in maini mi-a aparut un costum de baie. Am inchis robinetul si m-am vazut mergand spre balcon pentru a pune la uscat prosopul cu urme de nisip, simtindu-mi pielea obosita de soare.

O stare de spirit

Daca as fuma asta ar fi momentul in care m-as ridica oarecum enervata din pat, as crapa geamul cat sa-mi incapa incheietura mainii, dar nu mai mult – mi-e frig, si as alunga gandurile cu o ameteala artificiala. Asa ca mananc o mandarina, cautand glucoza din ea, in speranta unei insomnii terminate. Desi nu se poate numi insomnie inca, orele nu sunt destul de inaintate, simptomele sunt acolo.

Hakuna matata

Scriu fragmente incercand sa gasesc cuvintele care-o sa ma lase sa dorm. Nu gasesc cuvintele asa ca am trecut la melodii. Unele incep promitator, dar nu ajuta mult. Trec la versuri, la note, poate-ar fi trebuit sa ma ajute petalele roz ce zburau azi prin aer, se scuturau copacii, saracii, nu le-a zis nimeni ca maine se face iar frig. Sa purtam fusta scurta, sa fugim, sa facem sport, sa fim frumoase si stralucitoare, sa dansam pe boxe si sa plangem intr-un santaj la adresa vremii.

Sorry, mersi

Incep sa scriu cuvinte pe care mi le-am imaginat deja in timp de deschideam documentul, gandindu-ma ca pana se dechide oricum voi trece peste ele si voi scrie altceva. Ma trimit la culcare, mi-e somn, si totusi stau cu ochii tinta in ecran si nu fac nici un pas spre pat. Dau ‘next’ in winamp asteptand parca o melodie minune, ma uit la pliculetele de ceai dar mi-e prea lene… In pasaport am rezervarea, pe dreapta, si cartea de vizita a restaurantului cu mancare buna, belgiana, pe stanga.…